Sintra, demnă de o mini-vacanță
Posted on June 10, 2015
Azi, de ziua Portugaliei, constat că am restanțe mari la scris. Ei, asta nu-i nici o noutate dar nu e bine să mă culc pe urechea asta a indulgenței față de sine. Am scrie cîte ceva despre Lisabona dar practic nimic de Sintra, Porto sau Aveiro. Ce să aleg pentru azi? Păi, să zicem, Sintra, regatul palatelor.
La o aruncătură de băț de Lisabona, adică la 30 km – 40 de minute cu trenul (trenurile sunt foarte dese, de la gara Rossio, la aprox. 4 euro dus-întors sau gratuit cu Lisboa card), Sintra e de obicei, subiectul unei călătorii de o zi. Uneori mai e și combinată (așa cum am făcut și noi) cu Cabo da Roca. Mare greșeală!
Greașeala nu e să mergi la Cabo da Roca care e chiar spectaculos – o coastă prăvălită în marea de un albastru incredibil în punctul cel mai vestic al Europei continentale.
Sintra merită clar mai mult de o zi. Cred că varianta cea mai bună e o jumătate de zi de Cabo da Roca (e autobuz din Sintra) și eventual Cascais și Estoril pentru plajă (pe care noi însă nu le-am văzut) dar, în orice caz, cel puțin o zi jumătate în Sintra. Dacă ar fi după mine, Sintra ar merge foarte bine de o mini-vacanță de cîteva zile.
Sigur, se cîștigă timp dacă în loc să mergeți pe jos, folosiți autobuzele locale 434 (Palatul Național Sintra – Palatul Pena și Castelul Maurilor) și 435, (Palatul Național Sintra – Quinta da Regaleira – Palatul Seteais – Palatul Monserrate). Noi nu le-am folosit așa că în ceva mai mult de o jumătate de zi am apucat să vedem doar primul traseul.
Am început cu centrul adică cu Palatul Național (regal) Sintra – alb, original, elegant. Nu o să fac nici un pic de istorie aici că Wikipedia și altele asemenea sunt mai mai deștepte ca mine în această privință. Palatul e o surprinzătoare și încîntătoare combinație între stilurile gotic renascentist, maur (mudejar) și manuelin, cu niște azulejos care te lasă cu gura căscată.
Castelul Pena este în mod clar vedeta locului ceea ce nu e ușor avînd în vedere competiția. Este un castel exact dintr-o poveste. Colorat în cărămiziu și galben, cu azulejos predominant albastre, cu arcade, pod batant, donjon, turnuri și turnulețe, domuri și metereze, gargui, terase, te transportă instantaneu în lumea poveștilor din copilărie. Ar putea fi kitsch și nu e – e vesel, frumos, extravagant și unic. Deși mult înaintea lui Gaudi, cumva mi-a adus aminte de acesta, prin îndrăzneala arhitecturii. Palatul are și un domeniu (parc) destul de mare și în pantă pentru care îți trebuie ceva timp și energie.
Și cum se vede palatul dinspre Castelul Maurilor
Care Castel al Maurilor e cu totul și cu totul altceva. De la un castel colorat ca o bomboană, vesel și strălucitor ca-n basme, trecem la alura elegantă dar mult mai austeră a unei fortificații construite în timpul ocupației arabe în sec.XIII-lea care cuprinde un zid de apărare lung de 750m, de-alungul căruia se cațără o mulțime de trepte. Unde poți cumpăra haine și obiecte cu specific arab, vezi și o grădină frumoasă și, dacă ai noroc, ai parte și de un spectacol.
Iată cum se vede castelul de la Pena.
Și de la Pena și de la zidul maur, ai o priveliște excelentă. Așa am avut ocazia să văd de la distanță marea, valea și întreg orașul dar și ce am ratat.
Adică, am ratat Quinta da Regaleira, Seteais, Monserrate și o plimbare mai așezată prin diversele parcuri ale Sintrei.
Data viitoare, și sigur va exista o dată viitoare, nu le voi mai rata. Ba, voi sta chiar 2-3 zile acolo. Amatori?
» Filed Under Am vazut, De prin Europa, Insemnari din calatorii | Leave a Comment
O zi de vară pe Mătăsari
Posted on June 7, 2015
Pe scurt, o stradă, un eveniment: Femei pe Mătăsari
cutii, cutiuțe; vase pictate; coșuri, flori; sucuri; cercei, brățări; biciclete; proiecte de creație; pantofi; pălării; Red’s; tineri, copii, adulți; ținute; Scrie despre Tine; concursuri; bazar; găluște cu prune; muzică; alergare; conferințe; haine și hăinuțe; case și poduri; căței; fotografii….
Mai e o zi în care le veți regăsi pe toate.
» Filed Under Altele, Am vazut, De prin Romania, evenimente | Leave a Comment
9 zile de lumină și baroc sicilian
Posted on May 31, 2015
Mă chinui de vreo 2 ani să ajung în Sicilia și în sfîrșit am reușit la începutul acestei luni, adică între 1 și 10 mai. Perfect ca vreme – cald fără exagerări și senin mai tot timpul. Bine, acolo plouă rar, așa că șansele să prinzi vreme senină sunt foarte mari.
A fost un mic tur de forță dar nu în modul rapid înainte.
Adică a fost cam așa:
Trei nopți Catania cu o plimbare de o zi pe coastă pînă la Taormina
O noapte la Noto trecînd prin Siracuza
O noapte la Ragusa trecînd prin Modica
Trei nopți la Palermo trecînd prin Favara și Agrigento (și cu un drum la Monreale desigur)
O noapte la Cefalu.
Ca să putem face asta fără să ne prindem picioarele în bagaje și să facem sus-jos prin autobuze sau trenuri, am închiriat o mașină și, n-o să vă vină să credeți, ne-am descurcat f. bine. Școala Bucureștiului s-a dovedit încă o dată o pregătire solidă pentru cam orice condiții.
Adică, dacă stai prost cu nervii, nu știi să parchezi pe orice locșor cît de mic, nu ești atent la motocicliști, pietoni și la alți șoferi care circulă fără prea multă atenție pentru oricine altcineva din trafic, dacă ai probleme să urci pe străzi cu pantă mare și foarte înguste și mai ales dacă te nu prinzi că GPS-ul, în zone rezidențiale cu străzi mici, înguste și cu tot felul de sensuri interzise, dă în bîlbîială și te învărte în pătrat (asta pentru că n-are cerc), să nu conduci în Sicilia!
Pentru că n-aveam nici una dintre problemele de mai sus, ne-am descurcat fără incidente și fără nervi, ba chiar a fost soluția ideală pentru a ne plimba prin atîtea locuri. Mărturisesc că a trebuit să fac o planificare destul de serioasă anterior dar care s-a dovedit foarte utilă.
Sicilia s-a urcat direct pe locul 3 în materie de cazare, după Mexic și Peru. Adică am stat excelent în toate cele 5 locuri unde am făcut rezervare și la prețuri foarte decente. O să revin că merită.
De mîncare ce să zic? Fericire totală despre care voi elabora în alt articol.
Înainte de a face 0 scurtă dare de seamă, o să spun că am ajuns în Sicilia în mare parte datorită lui Iulian de la ici-colo ale cărui articole mi-au și fost de mare folos.
Catania – frumoasă, plăcută, mult mai frumoasă decît mă așteptam, cu mult mai multe lucruri de văzut decît speram.
Aci Castello – delicios
Taormina – hmm… pentru mine, dezamăgitoare. Sigur, e o părere subiectivă pe care o s-o explic cîndva. Pe scurt, după Cinque Terre, coasta sorentină și amalfiteană, și mai ales Capri….. Să nu se înțeleagă însă că mi-a displăcut. Nici vorbă. Doar că, dacă n-aș fi văzut-o, n-ar fi fost nici o dramă.
Siracusa – în orașul în sine e de văzut teatrul grec cu tot complexul său dar ce e cu adevărat de văzut e insula Ortigia unde se desfășoară barocul sicilian în plenitudinea sa.
Noto – încă se află pe locul 1 pentru mine – mic, compact, absolut încîntător, cît mai baroc sicilian cu putință.
Modica – cățărat pe coastă, potrivit pentru exersat urcușul în pantă, dar cu o arhitectură și o priveliște care merită tot efortul.
Ragusa – adică Ragusa Ibla, zona veche – minunată, compactă, cu atmosferă aparte.
Favara – o surpriză complet neașteptată, de neratat.
Agrigento – adică Valle dei Templi – pentru iubitorii de pietre și coloane, așa ca mine, o frumusețe.
Palermo – poate surpriza cea mai frumoasă – un oraș viu, plin, contrastant, exact pe gustul meu.
Monreale – spectaculos deși nu neapărat pe gustul meu, dar sigur demn de plimbare.
Cefalu – la bătaie cu Noto pentru locul 1 – excelent plasat, pitoresc, frumos rău.
Am văzut Etna doar de la depărtare și, mărturisec, că dacă aș fi știut, aș fi dat ușor Taormina pe o plimbare pînă la minunea asta de munte. Rămîne pe data viitoare.
Acum, ce pot să-mi doresc e să mai am un pic de timp de respirație ca să apuc să vă zic despre una, alta în secolul ăsta. Dar de scris, sigur mai scriu. Că am ce. Sicilia e o insulă care are cam de toate pentru toți. Zău!
» Filed Under Am vazut, De prin Europa, Insemnari din calatorii | 3 Comments