De ce taxa foto? De ce interzicerea fotografierii?
Posted on June 19, 2013
Uneori mă cam simt ca un japonez atunci când umblu prin toate călătoriile sau chiar zilnic prin parc, cu aparatul de gât, în căutarea celor mai inedite fotografii sau pur şi simplu în căutarea amintirilor de pus la păstrare sau a imaginilor care să surprindă acel ceva subiectiv care face farmecul oricărei experienţe.
Japonez ori ba, vreau să fac fotografii oriunde mă duc, cu atât mai mult în muzee. Şi nu e nici o problemă să fac fără bliţ.
Eu sunt omul care respectă regulile: nu trec pe roşu, nu arunc gunoi pe jos, nu merg pe contrasens etc. Şi asta pentru că regulile astea au o logică.
Nu fotografiez în locuri în care e interzis acest lucru. La muzee, acolo unde ţi se cere să nu foloseşti bliţ-ul, e o regulă logică pe care o înţeleg. Dar când mi se interzice total să fotografiez, nu mai înţeleg. Singurul motiv pentru care respect interdicţia este că n-am chef de discuţii inutile şi nu vreau să-mi stric o vizită încercând să mă ascund şi să-mi complic existenţa.
La noi, adică în România, am întâlnit cele mai multe interdicţii şi unele dintre cele mai mari taxe de fotografiere la obiective turistice.
N-am nimic împotrivă să plătesc o taxă cu condiţia ca ea să fie decentă. Cum să plătesc 50 de lei să fotografiez în Casa Melik? Nu că n-ar fi frumoasă dar asta înseamnă mai mult de 10 euro. Intrarea la muzeu e 5 lei şi fotografierea de 10 ori mai mult. De ce? Care e logica? Ar fi sigur mai mulţi care ar plăti o taxă decentă şi-ar mai face şi reclamă gratuită muzeului.
Dacă mi s-ar fi cerut 20 de lei, probabil că aş fi dat şi ar fi meritat. Am întrebat la poartă dacă există un album al muzeului. Nu, exista doar un pliant cu ceva informaţii şi nişte poze minuscule care nu puneau de loc în evidenţă frumuseţea exponatelor.
Casa Melik care adăposteşte Muzeul Theodor Pallady, e o mică bijuterie care ar merita o promovare mult mai bună.
I-am spus doamnei de la intrare că eu am un blog de călătorii unde aş fi vrut să promovez muzeul şi nişte fotografii la interior ar fi fost utile dar că taxa e prohibitivă.
A dat din umeri şi mi-a zis că astea-s regulile.
Măcare dacă aş fi găsit un album cu fotografii profesioniste pe care să-l iau acasă.
Deja cazul cimitirului Bellu e ultra cunoscut. Acolo am apucat să fac ceva poze până m-a văzut un paznic cu aparatul în mână şi mi-a spus că nu e voie. Reconosc că văzusem o foaie A4 undeva pe una dintre porţile cimitirului (dar nu cea mare) pe care scria de mână cu un marker ceva că fotografiatul e interzis. Cum însă la poarta principală nu scria nimic, m-am făcut că nu ştiu şi-am făcut poze dar mai ferit.
Cică cimitirul are regim de muzeu şi trebuie aprobare de la administraţie. Chiar mi-am pus în cap să mă duc să iau aprobare – să vedem cât e de greu.
La Muzeul Ţăranului Român taxa e şi mai mare – 60 de lei. Prietenului meu mexican Alejandro, pe care cu mare mândrie l-am dus a colo, i-am plătit eu taxa dar am avut grijă să nu ştie cât am plătit pentru că altfel nu m-ar fi lăsat ţi probabil şi-ar fi făcut cruce.
Hai să mai vedem câteva taxe pentru fotografi amatori:
- Muzeul Brukenthal – 120/oră (fără bliţ şi trepied)
- Muzeul George Enescu – 30 lei
- Muzeul Naţional de Istorie – 70 lei la Tezaur şi Lapidarium (singurele deschise de destul de multă vreme)
- Muzeul Naţional de Artă al României şi orice alt muzeu satelit (fără bliţ sau trepied) – 50 lei – aici cel puţin e complet aberant – să plăteşti la fel la Muzeul Theodor Pallady, la Zambaccian , şi la Muzeul colecţiilor de Artă)
- Muzeul Cotroceni – 40 lei (fără bliţ sau trepied)
Nu e cazul să mai insist că aţi prins ideea.
Hai să luăm însă şi un exemplu pozitiv.
Palatul Mogoşoaia – nu se percepe taxă la exterior şi chiar ai ce să fotografiezi acolo iar taxa pentru muzeu este de 20 lei, adică mult mai decentă decât la multe altele.
Un exemplu de urmat.
Blogosfera de turism protestează prin aceste articole faţă de interdicţia de a fotografia şi faţă de taxele foto/video aberante cerute în obiectivele turistice din România:
Trans-Ferro – Pro fotografierea și scăderea taxelor foto la obiectivele turistice
Calator sau Turist – Cum enervezi turiștii: taxa foto
Blog de București – De ce nu am poze de la muzee pe Blog de Bucuresti
Hai la Bord -Cel mai mare “pacat” al turistului roman: fotografiatul
Vacanţe! – Săriţi, se fotografiază!
» Filed Under Altele, Am aflat, Am vazut, De prin Romania
Comments
5 Responses to “De ce taxa foto? De ce interzicerea fotografierii?”
Leave a Reply
[…] Funtur […]
Chiar sunt foarte curios să merg la Casa Melik, toată lumea vorbeşte despre ea!
Te contrazic însă în legătură cu MNIR, nu ştiu când ai fost acolo, însă eu am fotografiat colecţia Lapidarium şi Tezaurul fără să plătesc taxă foto, la sfârşitul anului trecut. Uite aici câteva pietre din Lapidarium: http://trans-ferro.com/2012/12/31/ce-poti-vedea-in-expozitia-permanenta-lapidarium-din-muzeul-national-de-istorie-a-romaniei/
[…] sau turist – Cum enervezi turiştii: taxa foto; Anca Argeşiu – Funtur – De ce taxă foto? De ce interzicerea fotografierii?; Anda – Hai la Bord! – Cel mai mare păcat al turistului român: fotografiatul; Iulia […]
Casa Melik e o mica bijuterie – nu-ti ia mult s-o vizitezi dar e foarte echilibrata, cu exponate forate bine alese si-ti da senzatia aia de casa care a fost cu adevarat locuita. O sa-ti placa.
Cat despre Lapidarium, e adevarat ca ultima data cand cand l-am vizitata a fost anul trecut in noaptea muzeelor si deci n-am platit. Taxa exista cel putin teoretic pe site-ul lor. Am mai dus pe cineva acolo acum vreo 4 ani si atunci tin minte ca am platit. M-as mai duce o data sa verific dar marturisesc ca desi imi place Lapidarium si Tezaurul, am asa o mica strragere de inima ca doar atat e deschis.
[…] – Călător sau turist – Cum enervezi turiştii: taxa foto; Anca Argeşiu – Funtur – De ce taxă foto? De ce interzicerea fotografierii?; Anda – Hai la Bord! – Cel mai mare păcat al turistului român: fotografiatul; Iulia Stancu […]