Bruxelles – non multa sed multum

Posted on April 28, 2015

Vreau să vă conving să mergeți la Bruxelles. Și asta nu doar pentru că are o poziție excelentă de unde poți ajunge foarte repede la Brugge, Gent, Anvers, pe coastă, în zona valonă, ba chiar și la Paris sau Amsterdam.

Aș vrea să vă conving că Bruxelles merită o vizită în sine. Vă previn că va urma o avalanșă de poze și că titlul nu se referă la articol ci chiar la oraș.

Pentru că e capitala europeană, Bruxelles e locul unde poți întîlni oameni de foarte multe naționalități cu care poți socializa și ai unde – oricînd găsești spectacole, festivaluri, expoziții și tot felul de evenimente.

Eu am prins festivalul internațional de muzică Klara, (acronim pentru klassieke radio) care se desfășoară la Bruxelles, Antwerp şi Bruges, în perioada 6-21 martie, ca parte a Festivalului Flandrei la Bruxelles.

Ce s-a întîmplat anul ăsta?

Noi am fost la 4 dintre spectacole, dintre care unul absolut ieșit din tipare și care mi s-a părut genial și ca idee și ca realizare: Dark was the Night

Ansamblul berlinez Kaleidoskop cîntă pe întuneric, deplasîndu-se printre paturi de iarbă. Într-o sală mare sunt puse niște paturi simple, acoperite cu un strat de iarbă. Spectatorii își lasă pantofii într-o cameră la intrare și-și pun o pereche de ciorapi groși de lînă, primesc o pătură (sau două) și o pernă, și se întind apoi pe paturile cu iarbă. Spectacolul începe cu o lumină foarte slabă care se diminuează încet pînă dispare. Membrii ansamblului cîntă în întuneric (nu mă întrebați cum că habar n-am) mișcîndu-se printre paturi. Efectul este absolut extraordinar. Cum sună Romeo și Julieta de Prokofiev în întuneric cu violoniștii împrăștiați în jurul tău, e greu de explicat. Pot spune doar că merită să încercați.

Foto

Din păcate am ratat un spectacol pe 10 martie (nu ajunsesem încă) cu Orchestra Filarmonicii din Bruxelles, dirijată de Wayne Marshall, care a interpretat live coloana sonoră a filmului “West Side Story”, simultan cu proiecţia acestuia pe ecarn, la care partea audio a fost editată să păstreze doar vocile actorilor. Asta zău că-mi pare rău c-am ratat!

Am avut iar norocul, pe care-l puteți avea și voi pînă pe 26 iunie, de a vedea retrospectiva Chagall la Muzeul regal de artă din Bruxelles, o expoziție cu peste 200 de lucrări din peste 20 de instituții artistice, genul de expoziție pe care-l vezi o dată-n viață.

Și dacă tot sunteți acolo, vedeți și Old Masters. Ca să nu mai zic că alături e muzeul Magritte.

Ce-ar mai fi de văzut prin Bruxelles?

Piața mare (Grote Markt), cu casele breslelor, primăria orașului, Casa Regală, care e absolut încîntătoare și un loc numai bun să bei o bere sau o cafea bună.

Catedrala Sf.Mihail și Sf. Gudula cu un amvon baroc absolut minunat de Hendrik Frans Verbruggen

Centrul benzilor desenate în care-mi promit să ajung data viitoare ca să-l văd pe Tintin.

Galeriile St Hubert

Muzeul instrumentelor muzicale

Basilica Koekelberg

Atomium cu Mini-Europe

Dacă ai noroc, ca mine, să mergi prin oraș cu un cunoscător, poți vedea cîteva case Art Nouveau minunate, parcuri cu rațe mai altfel decît ale noastre și copaci noduroși cum la noi sigur nu vezi.

Găsești localuri neobișnuite ca Goupil le Fol în care am băut niște cocktail-uri senzaționale într-un decor dement, total inimaginabil într-un bric-a-brac de nedescris, cu absolut tot ce îți poți imagina – discuri pe tavan, cărți peste tot, tablouri, statuete, animale împăiate, măști, candelabre, tonomat, fotolii diverse, roșu predominant, lumină caldă – toate pe fundal de șansonete franțuzești. Un loc foarte original dar și romantic.

Sigur, în Bruxelles, poți bea, ca și în alte părți ale Belgiei, nenumărate tipuri de bere și se mănîncă foarte bine în restaurante de tot felul, unele cu aer de epocă și cu stil.

Ce mi-a mai plăcut foarte mult au fost nenumăratele statui, de toate felurile și dimensiunile. Manneken Pis, una dintre emblemele orașului, mi s-a părut una dintre cele mai modest,e deși de un umor incontestabil, mai ales că are o garderobă întreagă.