De la roller-coaster la canapea
Posted on January 30, 2014
Să ridice mîna cine nu se simte un paradox ambulant. Mîine s-ar putea să-mi vină să mă arunc în primul roller-coster întîlnit în cale – ba chiar să caut unul cu lumînarea – și azi nu m-aș da afară pe ușă nici cu promisiunea că-l voi întîlni pe cel mai frumos bărbat în viață. Să nu vă păcălească vîrsta, îmi plac bărbații frumoși la fel de mult ca la 20 de ani. Deci nu e lipsa de stimulent exterior. Sunt doar puturoasă, îmi mîngîi cu tandrețe canapeaua și singurele drumuri interesante sunt pînă la bucătărie să-mi pun un pahar de vin roșu cu care să-mi fac iar loc lîngă domnul Fix care sforăie cu burta în sus, total hipnotizat și puternic motivat în același timp de starea mea de lene.
Acum două zile scriam de zor și aveam chef să redescopăr calea către cel mai tare roman al tuturor timpurilor, mîine o să vreau doar (sau s-o zice decît?) să citesc unul dintre cele mai mari romane ale lumii. Azi și mîine nu ies, nu scriu. Azi și mîine citesc, beau vin și mănînc lucruri bune.
Ieri am avut chef de rîs, azi vreau să fiu sentimentală, mîine s-ar putea să plîng la o carte bună – dacă chiar mă încumet, o să plîng la The Book Thief, filmul.
Mai vorbim cînd trec pe regim de aventură.
» Filed Under Altele
Comments
Leave a Reply