Ţărişoara mea……viitorul ei…….
Posted on March 22, 2013
Aţi putea zice că articolul ăsta n-are nici o legătură cu călătoriile. Poate nu directă, dar are cu lumea în care aş vrea să trăiesc şi să călătoresc, are cu lucrurile frumoase ale acestei ţări pe care n-aş vrea să le trecem cu vederea. Are cu oamenii acestei ţări şi a celor din toată lumea. Călătorii ştiu poate cel mai bine cât de mulţi oameni frumoşi sunt pe acest pământ. Şi că inteligenţa, bunătatea şi bunul simţ nu au de a face cu naţionalitatea.
Costum romanesc din zona Sibiului
E uimitor cum şi cei mai inteligenţi dintre oameni par să aibă uneori derapaje pe care le-am putea califica drept prostie. Un om pe care-l cunoaştem a fi unul educat, citit şi cu bun simţ, denotă într-o anumită discuţie o opacitate şi o lipsă de logică care ne surprinde şi ne deconcertează. Vorbim, sa zicem, despre necesitatea de a mânca un măr pe zi sau nu. Şi omul respectiv începe să peroreze despre incapacitatea proprietarilor livezilor de peri de pe dealul din dreapta cum intri în Vracea, de a scoate o recoltă corespunzătoare. Şi se lansează într-o argumentaţie lungă şi pătimaşă. Iar tu asculţi cu gura căscată întrebându-te nedumerit ce să zici şi ce să faci.
Nu cred că sunt prea mulţi oameni care să nu aibă astfel de momente. Dialogul interior explodează şi te asurzeşte blocând orice comunicare exterioară în orice formă ar fi ea. E ca o rotire în jurul cozii din care nu te poţi opri. Pentru că sunt subiecte despre care avem convingeri puternice care riscă să frizeze prejudecata dacă nu primim (sau nu ne dăm singuri) o căldare cu apă rece în cap.
Una dintre sursele care duc de cele mai multe ori la astfel de blocaje este naţionalismul. Un subiect care dă foc instantaneu şi care e folosit cu mare succes în manipularea maselor, probabil de când au existat 2 triburi care au căpătat o identitate asumată.
Nici nu e nevoie de cine ştie ce metode sofisticate pentru a duce la un conflict între un căţel şi o pisică. Tu ai o pisică. Dă-i pisicii o bucată suculentă de cărniţă pe care o treci mai întâi pe la nasul căţelului (care e al vecinului) răstindu-te eventual la căţel în timp ce faci asta. Ghici ce va face căţelul?
Spune-i unui adolescent de 15 ani că ungurii din România sunt nişte cotropitori aroganţi care plănuiesc acapararea totală a ţării şi care trebuie urâţi din adâncul fiinţei sale naţionale şi vezi ce va face de ziua Ungariei, într-o şcoală în care majoritatea sunt maghiari.
Spune-i unui copil maghiar că românii sunt nişte hoţi şi nişte puturoşi şi că bucăţica de şcoală şi de pământ pe care calcă e muncită şi stăpânită de drept de maghiari de sute de ani şi vezi ce se întâmplă.
Şi să vedem ce se întâmlă dacă alimentăm aceste discursuri interioare şi în loc să lăudăm reciproc culorile şi varietatea costumelor naţionale, ajungem să urâm verdele sau albastrul.
Costum maghiar din zona Harghita
Vă amintiţi de Târgul Mureş şi “Martie Negru” din 1990? Ca şi atunci, se petrec lucruri în ţară mult mai grave decât o reacţie teribilistă a unei fete de liceu şi o altă reacţie deplasată a profesorilor sau a altor adolescenţi.
Adrian Năstase a ieşit din închisoare, Ponta n-a plagiat, ne răţoim la UE ca să arătăm cât suntem noi de puternici şi neatârnaţi (ah, iar naţionalismul ăsta), mai aplicăm nişte taxe, mai facem nişte declaraţii umflate şi suficiente, mai luăm o şpagă ici, una colo, ne mai facem puţin de râs în lumea culturală şi ne vedem de şmenurile şi afacerile noastre în vreme ce o mare parte a populaţiei încearcă să facă faţă păienjenişului de obstacole din calea bunăstării lor. Şi desigur, ne dăm în stambă în public la rice nivel, ne aruncăm injurii ca să ne pupăm apoi în piaţa publică şi să ne arătăm palatele şi maşinile scumpe pe care le-am obţinut, desigur, din modestele noastre salarii de primari sau parlamentari…..
Dar ce contează toatea astea? Fraţilor, ţărişoara mea e în pericol! S-o apărăm de venetici sau de adolescenţi perverşi ce vor să-şi facă capital politic!
Fraţilor, dragi concetăţeni, măi dragă….! N-ar fi mai bine să ne uităm unde trebuie şi să-i lăsăm pe românii, maghiarii şi pe toţi ceilalţi de orice ednie ar fi ei, din ţara asta, să se calmeze şi să-şi vadă liniştiţi de vieţile lor? Derapajele de genul ăsta se pot rezolva punctual şi nu e nevoie să cădem în cursa naţionalismului. Patriotismul e altceva. Să ne reamintim cum e să fi patriot cu adevărat, nu să ne ascundem praful sub covor făcând paradă ieftină şi demagogică.
N-ar fi momentul să ne ocupăm de treburile cu adevărat serioase?
» Filed Under Altele, Am aflat, De prin Romania
Comments
Leave a Reply