Flori, fete, filme sau băieţi – sau teatrul tânăr
Posted on February 27, 2013
Pe Mimi Brănescu l-am descoperit ca dramaturg la Teatrul Act cu piesa Dumnezeul de a doua zi. M-am dus la Godot Cafe joia trecută din trei motive, ce zic eu trei, mai multe: pentru textul lui Brănescu, pentru Cristina Găvruş, unul dintre cei patru tineri actori, pentru că nu fusesem la Godot niciodată, pentru că piesa îmi fusese lăudată, pentru că iubesc teatrul şi pentru că mă bucur ori de câte ori am ocazia să constant că teatrul românesc n-a murit.
Sala a fost plină şi m-am felicitat c-am reuşit să ajung. Un text firesc, un text al lumii în care trăim şi care, cu toate particularităţile sale de limbaj sau atitudine, este totuşi unul universal. Tineri obişnuiţi, cu vulnerabilităţi şi carenţe, cu dorinţe şi vise, care se îndrăgostesc nu ca în telenovele ci aşa cum se întâmplă în vieţile noastre obişnuite. Căsătorii tipice, divorţuri previzibile, frustrări sau bucurii.
Umor mult, drame eterne mascate de râs şi caricatură, naivităţi şi spaime, vieţi ca multe alte vieţi. Foarte bun jocul celor patru actori care au reuşit să fie naturali şi care au menţinut râsul în sală mai tot timpul reprezentaţiei.
Şi din ce în ce mai mult, constat că varianta pieselor într-un cadru mai puţin formal poate fi un succes. Sigur, Godot este gândit special pentru astfel de evenimente şi pare să funcţioneze f. bine.
Iar jocul celor patru m-a bucurat peste măsură pentru că o lungă vreme am trăit cu spaima că şcoala de teatru nu mai este ce-a fost (asta pentru că am luat şi ceva “ţepe” substanţiale în ultimii 20 de ani). În ultimii ani însă văd din ce în ce mai mulţi actori care au o cale şi la care talentul nativ este fructificat. Felicitări lui Alec, lui Paul, Cristinei şi Mihaelei şi, nu în utimul rând lui Mimi Brănescu!
Dacă n-aţi văzut piesa, pândiţi-o!
» Filed Under Am vazut, De prin Romania
Comments
2 Responses to “Flori, fete, filme sau băieţi – sau teatrul tânăr”
Leave a Reply
Felicitari pentru ca te-ai gandit in primul rand sa impartasesti pe blog aceste ganduri. Asa, ne mai oprim si noi asupra lucrurilor cu adevarat importante
Eu iubesc foarte mult teatrul,o piesa buna e mereu o bucurie si actorii buni merita sa simta ca sunt apreciati.