De ce să iubeşti skiul – o dragoste lungă şi chinuită
Posted on January 14, 2013
Dragii moşului, zăpadă pufoasă, zăpadă moale, tare şi cu gheaţă, alb albăstruie sau zloată, întinderi albe şi tentant de neatinse (aşa ca foile albe nescrise – pentru cine-şi aminteşte cum e să scrii pe hârtie), şleauri şi dâmburi, alb şi ud pe gene – le-am văzut pe toate, le-am iubit sau le-am urât.
Iarna spre Piatra Craiului
M-am tăvălit prin maldăre de zăpadă abia căzută, am modelat oameni caraghioşi de zăpadă, am dat la lopată, am privit cu extaz fulgii mari de dincolo de sticla geamului, am trăit filme întregi în imagini Tarkovskiene în câteva minute de aşteptare într-o maşină încălzită, cu Pink Floyd în urechi şi fulgi lenţi şi imenşi alunecând dincolo de parpriz ca pe un ecran.
M-am rostogolit pe pante mai mari sau mai mici, am alunecat pe cizme, pe clăpari sau cu sania. Am suferit pe pârtie de frig, am făcut insolaţie de la soarele reflectat în zăpada orbitoare, am căzut de nesfîrşit de multe ori, am coborât cu lacrimi în ochi de umilinţă când puşti de 4 ani treceau în goana mare, coborând în viteză şi fără nici o grijă, pe lângă un biet începător ca mine care la 30 de ani nu înţelegea de ce nu-i iese aşa de uşor şi bine ca la alte sporturi.
Vanitatea prostească care m-a făcut de multe ori să renunţ mai degrabă decât să sufăr o nereuşită n-a funcţionat când a venit vorba de ski. Prea spectaculos, prea incitant, prea dătător de adrenalină. Aşa că am continuat să cad o vreme, să încerc să învăţ de la monitori care nu prea ştiau să explice până s-a îndurat un prieten să mă înveţe cu ce se mănâncă. Şi ceva, ceva s-a lipit de mine – măcar am înţeles cum trebuie să stau pe schiuri corect.
Acum mă descurc dar, chiar după mulţi ani (dar nu suficientă practică) am deficienţe şi de stil ce să vorbim!! Am căzut pe la Sinaia, pe la Predeal şi pe la Poiană, mai puţin prin Austria pentru că acolo pârtiile sunt cam bune şi nu prea întâmpini surprize de gen gheaţă, şleauri sau pământ. Nu mi-ar displăcea să cad un pic şi pe la Păltiniş unde chiar n-am apucat să iau nici o buşeală (asta pentru că n-am schiat acolo niciodată).
Text înscris în concursul #schiem, prima tabără de schi pentru bloggeri organizată de Arena Platos cu susținerea Sony, Vodafone, Michelin, Staropramen, Ford, Perla Păltinișului și Buonavista.
» Filed Under Am aflat, De prin Romania
Comments
Leave a Reply