Obiceiuri pascale de prin România
Posted on April 11, 2012
Ţinem post, facem curăţenie, ne aprovizionăm pentru zilele de Paşte, ne gândim la familie, la culorile în care vom vopsi ouă, la reţetele de miel sau cozonac, pască şi alte bunătăţi, ne pregătim fiecare cum poate sau cum ştie. Încercăm să fim un pic mai buni şi mai spirituali, uneori reuşim, alteori ne fură realitatea cotidiană. Suntem mai empatici, mai calmi şi mai toleranţi, sau cel puţin încercăm.
Eu nu prea mă pricep la obiceiuri şi de-aia m-am gândit să caut şi eu să văd ce obiceiuri există la noi speciale în afara celor bine cunoscute legate de sărbătoarea religioasă.
Şi am aflat câteva lucruri despre care habar n-aveam.
Pe la sate în Moldova, există o tradiţie a spălatulului în ziua de Înviere. Se pune un ou roşu (sau două în unele locuri) si o moneda de argint într-un lighean peste care se toarnă apă proaspătă (neîncepută) de la fântâna. Toată familia se spală în apa respectivă dându-şi cu oul roşu peste obraz şi zicând : “Să fiu sănătos şi obrazul să-mi fie roşu ca oul ; toţi să mă dorească şi să mă aştepte aşa cum sunt aşteptate ouăle roşii de Paşti ; să fiu iubit ca ouăle în zilele Paştilor.” Se trece apoi moneda de argint peste faţă şi se zice : “Să fiu mândru şi curat ca argintul”. Iar fetele adaugă: “Să trec la joc din mână-n mână ca şi banul; să fiu uşoară ca şi cojile de ouă care trec plutind pe apă”. Merită încercat!
În unele locuri se adaugă şi busuioc ca să fi onorat precum e busuiocul. Şi unde mai pui că apa miroase şi mai frumos.
Există zone unde, în a doua zi de Paşti, tinerii stropesc fetele, iar acestea le dau de băut şi le oferă daruri – se zice că nici unei fete nu-i va merge bine dacă nu e udaă. Nu cred că duşul e suficient….
În Maramures, în zona Lăpuşului în dimineaţa primei zile de Paşti, copiii de până la 9 ani merg într-un fel de colind pe la casele prietenilor şi vecinilor să anunţe Învierea Domnului şi primesc câte un ou roşu. Tot acolo, pragul casei trebuie trecut mai întâi de un baiat, ca să nu fie discordie tot restul anului în gospodărie. Implicaţiile sunt foarte puţin flatante pentru femei.
In Bucovina, în noaptea de Înviere, fetele spală limba clopotului din clopotniţa bisericii cu apă neîncepută. Cu această apă se spală apoi pe faţă în zorii zilei de Paşti ca să fie frumoase tot anul. Băieţii trebuie să se ducă cu flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt cele mai dragi, iar ele le ofera un ou roşu dacă consimt sentimentelor.
În Ţara Moţilor, în noaptea un grup de flăcăi ia toaca de la biserică şi o duce în cimitir unde trebuie s-o păzească să nu fie furată. Un alt grup încrecă s-o fure pentru că miza e importantă. Dacă păzitorii nu reuşesc şi toaca e furată, trebuie să dea de mâncare şi de băut a doua zi. Dacă cei care trebuie să fure toaca nu reuşesc, atunci ei sunt cei care dau de băut şi de mâncat.
La Calarasi, la slujba de Înviere, pe lângă bucatele pe care le aduc oamenii la sfinţit, aduc în cocoş alb. Cocoşii sunt crescuţi special pentru această ocazie ei vestind miezul nopţii – obiceiul spune că, atunci când cocoşii cântă, Hristos a înviat! Cel mai norocos este cel al cărui cocoş cântă primul pentru că e semn de belşug. Dupa slujbă, cocoşii sunt dăruiţi oamenilor săraci. Îmi imaginez că posesori fac un fel de training cu cocoşii adică se duc la miezul nopţii să scuture cocoşul să nu adoarmă si să-şi facă treaba.
Data viitoare o să mă uit şi în alte curţi – să vedem la alţii cum e, cu cocoşi, fără cocoşi….
» Filed Under Altele, Am aflat, De prin Romania
Comments
One Response to “Obiceiuri pascale de prin România”
Leave a Reply
Foarte frumos!
Adevărul e că, la fel ca şi în cazul unei călătorii, pregătirile sunt uneori trăite mai intens decât evenimentul în sine.
Paşte Fericit!
Şi pentru că suntem în ajun, vă invit la iepuri:
http://www.travelbadgers.com/2012/04/iepuroii-2012-telenovela-continua.html