Poveşti cu Lumea Mare la Happy Feet Studio – Argentina şi tango

Posted on February 5, 2012

Şi cum ziceam mai dăunăzi, sâmbăta trecută ne-am distrat peste măsură sau cum ar zice distinşii noştri reporteri TV, “ne-am distrat pe cinste” – acuma sincer, ori de cîte ori aud această formulare îmi vine să sparg televizorul. Asta şi aia cu “o petrecere incendiară”. Brrrr…. Dar să revenim la distracţia adevărată.

Modelul a fost aşa: Roxana şi Alex de la Lumea Mare au venit la sală la Tudor, încărcaţi cam pentru patru persoane cu echipamente, vin, pahare, mâncare – ce mai, cu de toate!

A venit şi Iulian Sărbu care era primul la rând la distracţie, adică la vorbit despre Argentina.

Şi după ce am aranjat salteluţe de stat pe jos, Alex şi-a instalat echipamentele, mâncărica pregătită de Alex a fost aranjată frumos pe mese, paharele pentru vinul ordonate şi vinul argentinian cu pricina în aşteptare – bun Shiraz-ul ăla- au început să vină şi invitaţii. Şi pentru că era vreme rea şi lumea a venit aşa mai în tranşe, ne-am gândit să începem cu mâncatul şi degustatul vinului. Bun, bun rău, vinuţul dar şi bună, bunuţă mâncarea. A făcut Alex nişte plăcinte……..

Eu am uitat aparatul foto – bine că n-am uitat stickul cu pozele pentru prezentare şi bine c-a venit prietena mea Roxana Cheşu şi-a făcut pozele pe care o să le pun eu aici.

În timp ce unii se încălzeau cu vinul şi mâncarea, alţii se ocupau cu diverse exerciţii fizice neidentificate.

Noroc că măcar am identificat subiectul.

Daja când Roxana a făcut o mică prezentare a ce urma să se întâmple eram cu toţii extrem de veseli şi bine dispuşi.

Iulian, care a fost primul care a început poveştile, a avut o idee interesantă să organizeze informaţiile alfabetic după literele din cuvântul Argentina – de exemplu A – autobuze, R – Recoleta. F. drăguţ, interesant şi prezentat cu umor şi evident multă plăcere.

E inutil să spun că starea de veselie s-a accentuat pe măsură ce trecea timpul şi am prezentat cascada Iguazu (despre care am povestit deja pe blog) într-o atmosferă extrem de relaxantă.

Apoi am vorbit puţin despre partea aceea a Buenos Aires-ului care e strâns legată de tango asta ca să fac legătura cu ce ne pregătea Tudor. Cum noi am fost împreună în această călătorie, trecerea s-a făcut de la sine.

Ştiu că nu-i frumos să arăţi cu degetul dar ce, n-am dreptate?

Ce ne-a pregătit Tudor? În primul rînd o demonstraţie splendidă de coregrafie de tango argentinian cu partenera sa Raluca Aldea (din pacate, neavând aparatul n-am putut filma).

Şi ca şi cum n-ar fi fost de ajuns, după mâncare, vin, prezentări şi show, Tudor ne-a ţinut şi o lecţie de dans pe care nu cred că mulţi o vor uita curând. Pe lângă faptul că am râs aproape încontinuu, lumea chiar a învăţat câte ceva.

L-am ajutat pe Tudor să exemplifice una alta dar mai aşa, cu teamă – nu că n-aş fi vrut, mie-mi place tangoul de mor şi-am învăţat enorm de la Tudor în ultimii ani dar aveam o entorsă destul de recentă şi pe tocuri nu m-am prea simţit în siguranţă. Am protestat destul de des “piciorul meu, piciorul meu” ori de câte ori mi se părea că Tudor vrea să pornească într-o figură mai complicată. Dar cred că până la urmă, m-am descurcat (am fost şi protejata, recunosc :))) A avut Tudor milă de mine…

A fost o nebunie generală după cum se poate vedea şi în poze şi nici n-am realizat când a trecut timpul şi s-a făcut ora 11 seara – ba, unii chiar ar mai fi stat.