Codul bunelor maniere în călătorii – gesturile mâinii
Posted on November 12, 2011
Data trecută am vorbit despre limba în care te descurci când mergi prin alte părţi – asta a fost mai simplu. Acum vine partea mai grea – limbajul corporal.
Toţi am auzit poveşti sau chiar am trăit pe viu situaţii în care un gest care la noi acasă înseamnă ceva, a dus la o situaţie penibilă, hilară sau chiar periculoasă pentru că într-o altă parte a lumii are o altă semnificaţie.
Gesturi ale mâinii
- Dosul mâinii cu degetele strânse cu degetul mijlociu ridicat (digitus impudicus în Roma antică) este un semn foarte cunoscut în mare parte a lumii şi considerat obscen în mare parte a sa. Dacă acasă lumea l-ar putea trata uneori cu amuzament, nu cred că e o idee bună să-l folosiţi în Italia sau Grecia de exemplu. S-ar putea să se lase cu capete sparte.
Originea gestului ar putea fi Grecia antică unde, în comediile greceşti, acest gest era o insultă la adresa unui personaj.
Cred că l-am folosit doar de vreo 3 ori în viaţa mea şi de fiecare dată a fost la volan şi numai în Bucureşti. Am scăpat cu viaţă. Voi?
- Un gest care pare pozitiv şi care e des folosit în State şi chiar pe la noi, anume gestul de OK (degetul mare şi arătător unite într-un cerc poate fi unul obscen în sudul Europei şi în America de Sud. Şi ştiţi că latinii au sânge fierbinte – mai bine ne abţinem.
L-am folosit de cîteva ori dar mi s-a părut infantil şi am renunţat la el.
- Gestul (V) cu degetul arătător şi mijlociu în sus, cu palma spre exterior este semnul victoriei care a început să fie folosit în cel de-al doilea Război Mondial şi care acum în State înseamnă pace. Dacă însă răsuciţi palma spre interior, în UK este o insultă.
- Tot un gest obscen şi o insultă este de cele mai multe ori gestul cu pumnul strâns şi degetul mare ieşind între arătător şi mijlociu sau mijlociu şi inelar, în multe ţări mai ales din Europa. Culmea e că acest gest e considerat semn de noroc în alte părţi cum ar fi Portugalia sau Brazilia. Se crede că la origine, gestul reprezenta organul genital femeiesc şi de aici reprezentările diferite. În Grecia antică era semn de fertilitate şi de protecţie contra răului.
Aşa că, dacă vedeţi obiecte cu acest gest în Portugalia sau Brazilia, să ştiţi că sunt de fapt talismane de noroc.
- Pumnul strâns cu degetul mare în sus sau în jos, înseamană aproape peste tot, aprobare sau dezaprobare (sursa o ştim cu toţii – luptele cu gladiatori din Roma antică). Ei bine, aproape, dar nu peste tot. În unele ţări din Orientul Mijlociu, Africa de Vest, Iran sau America de Sud, gestul are mai degrabă semnificaţia pe care o dăm noi degetului mijlociu ridicat. În Japonia, este reprezentarea unui bărbat aşa cum degetul mic extins reprezintă o femeie.
Acelaşi gest, îndreptat uşor către direcţia de mers, este şi semnul pentru autostop iar pentru cei care fac scufundări, gestul făcut în apă are o cu totul altă semnificaţie – înseamnă ieşirea către suprafaţă.
Mai sunt o mulţime de alte gesturi ale mâinilor care pot fi divers interpretate în diferitele părţi ale lumii. O să ziceţi că, în stilul ăsta, nu poţi face nici un gest care să nu fie interpretabil. Iată de ce, zic eu, n-ar fi rău când plecăm pe undeva să aflăm ce înseamnă gesturile pe care le facem frecvent sau pe care le-am putea interpreta altfel decât sunt ele intenţionate.
Şi asta mai ales în zone unde nu ştim limba ţării respective şi ne bazăm mult pe limba gimnastică.
În plus, există un gest universal care e acceptat şi are aceeaşi semnificaţie peste tot – zâmbetul.
Să zâmbim e, prin urmare, o soluţie ideală – şi unde mai pui că ne face şi nouă bine. 🙂
Ştiţi poveşti legate de gesturi gândite diferit?
P.S. Ah, şi vă rog să interpretaţi toate fotografiile în sensul lor cel mai bun şi cu un zâmbet.
» Filed Under Altele, Am vazut, Prin lume
Comments
One Response to “Codul bunelor maniere în călătorii – gesturile mâinii”
Leave a Reply
[…] despre ce gesturi putem face când plecăm printr-o altă ţară, mai sunt şi alte gesturi corporale în afara celor […]